Brâncuși și ideea de „operă totală”: atelierul ca instalație
Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu constituie un capitol esențial în înțelegerea modului în care arta, comunitatea și memoria publică s-au intersectat în România interbelică. Această conexiune relevă nu doar dimensiunea artistică a sculptorului, ci și rolul activ al unor figuri feminine în infrastructura culturală, precum și modul în care spații precum Casa Tătărescu devin puncte vii ale patrimoniului, legând trecutul de prezent.
Brâncuși și ideea de „operă totală”: atelierul ca instalație
Traseul biografic și artistic al lui Constantin Brâncuși se conturează pe două axe majore, care se întâlnesc în România prin intermediul unei inițiative civice: copilăria și formarea în ateliere și școli, urmate de perioada pariziană a afirmării unui limbaj sculptural original, și întoarcerea „acasă” prin realizarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu. Această lucrare nu este doar o serie de sculpturi, ci un program urban și simbolic, făcut posibil prin implicarea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu, și susținută prin puntea umană a Miliței Petrașcu, ucenica lui Brâncuși. Casa Tătărescu din București păstrează mărturii sculpturale ale acestei rețele, ilustrând legătura discretă, dar profundă, dintre cei trei actanți.
Arethia Tătărescu și infrastructura civică a culturii
Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, a consolidat în Gorj un model de activism cultural și social care transcende limitele unei simple prezențe protocolare. Ca președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a coordonat strângeri de fonduri, negocieri și organizarea proiectelor menite să pună cultura în slujba identității locale și naționale. Inițiativa de a comanda un monument pentru eroilor Primului Război Mondial a fost, în acest context, o expresie a înțelegerii profunde a memoriei ca proiect colectiv, iar alegerea lui Constantin Brâncuși s-a făcut prin recomandarea Miliței Petrașcu, ucenica sculptorului.
Drumul către Brâncuși: recomandarea Miliței Petrașcu
Relația dintre Brâncuși și Arethia Tătărescu s-a construit și prin intermediul unei figuri artistice esențiale: Milița Petrașcu. Aceasta a fost ucenica directă a lui Brâncuși și a jucat rolul de punte între artist și comunitatea gorjeană. Propunerea inițială pentru realizarea monumentului a fost adresată Miliței, care a recomandat fără echivoc pe Brâncuși drept artistul potrivit. Astfel, s-a facilitat o întâlnire între arta modernă și proiectul civic, iar acceptarea lucrării de către Brâncuși, cu refuzul de a fi plătit, a transformat comanda într-un dar cultural și un angajament public.
Ansamblul de la Târgu Jiu: o realizare între meșteșug și monumental
Ansamblul monumental conceput de Brâncuși în 1937–1938 cuprinde Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii și Coloana Infinitului. Acesta este mai mult decât un set de sculpturi; este o axă urbană care leagă malul Jiului de zona cazărmilor din oraș. Proiectul a beneficiat de fonduri publice și private: guvernul a alocat suma necesară pentru trasarea Căii Eroilor, iar Liga Națională a Femeilor Gorjene a susținut exproprierile. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” completează traseul, contribuind la dimensiunea ritualică a ansamblului. Inaugurarea din 27 octombrie 1938, cu prezența sculptorului și a unui sobor de preoți, a marcat predarea către comunitate a unei opere cu semnificație colectivă.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Casa Tătărescu: patrimoniu viu și legătură culturală
Casa Tătărescu de pe Strada Polonă nr. 19 din București se înscrie în această rețea de memorie și artă. Aici se găsesc două lucrări sculptate de Milița Petrașcu, o bancă și un șemineu, care reflectă filiația artistică a ucenicei cu maestrul său, Constantin Brâncuși. Acest spațiu nu este doar o casă memorială, ci un punct de legătură între București și Târgu Jiu, între dimensiunea intimă a artei și cea monumentală a ansamblului. Casa Tătărescu devine astfel un capăt de traseu cultural care oferă o experiență diferită, dar complementară, a universului brâncușian.
Masa Tăcerii și simbolismul unei forme esențiale
În cadrul ansamblului, Masa Tăcerii ocupă un loc special, fiind primul element pe traseu și o invitație la reflecție și comuniune tăcută. Într-o interpretare simbolică, cele 12 scaune care o înconjoară sunt asociate apostolilor, iar masa devine un spațiu al întâlnirii și al liniștii în mijlocul memoriei. Această lucrare reflectă felul în care Brâncuși a tradus semne vechi într-un limbaj modern, păstrând gravitatea și încărcătura lor, fapt ce o leagă de tradițiile locale și de dimensiunea universală a artei.
Coloana Infinitului: verticalitate și memorie fără sfârșit
O piesă centrală a ansamblului este Coloana Infinitului, simbol al recunoștinței perpetue. Cu o înălțime de aproape 30 de metri și compusă din module romboidale repetitive, această sculptură nu reprezintă un personaj sau un eveniment concret, ci o idee abstractă, o verticalitate care transcende forma. În istoria sa, Coloana a trecut prin încercări de demolare în perioada comunistă, dar a rămas un punct de referință al patrimoniului cultural românesc, în ciuda încercărilor de reducere a sensului său la un obiect utilitar.
Legătura București – Târgu Jiu: un traseu cultural în oglindă
Dincolo de ansamblul monumental, relația dintre Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu se reflectă într-un traseu cultural care unește Târgu Jiu și București. Casa Tătărescu este un spațiu ce oferă o experiență intimă a artei, diferită de solemnitatea ansamblului, dar care păstrează aceeași esență a formei și a sensului. Această legătură între locuri și oameni evidențiază complexitatea moștenirii brâncușiene și dinamica memoriei culturale în România.
Expoziția de la Timișoara și ecourile contemporane ale operei
În perioada 2023–2024, Muzeul Național de Artă Timișoara a organizat o expoziție amplă dedicată lui Constantin Brâncuși, reunind peste 100 de opere, inclusiv sculpturi și fotografii. Acest eveniment a reînnoit interesul publicului român pentru artist, demonstrând capacitatea operei sale de a genera dialog și de a atrage un public numeros. Astfel, Brâncuși continuă să fie un reper viu în cultura contemporană, iar Casa Tătărescu, prin povestea sa, contribuie la această vitalitate.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Întrebări frecvente
Care a fost rolul Arethiei Tătărescu în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu?
Arethia Tătărescu a condus Liga Națională a Femeilor Gorjene și a fost motorul civic care a mobilizat resursele și sprijinul pentru proiectul ansamblului monumental dedicat eroilor din Primul Război Mondial, reușind să lege activismul social de inițiative culturale concrete.
Cum se leagă Casa Tătărescu de povestea lui Constantin Brâncuși?
Casa Tătărescu găzduiește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși, și reprezintă un punct de legătură între București și Târgu Jiu, ilustrând conexiunea între artist, ucenic și promotor cultural.
Ce semnificație are Coloana Infinitului în opera lui Constantin Brâncuși?
Coloana Infinitului simbolizează ideea de recunoștință și memorie fără sfârșit, reprezentând o verticalitate repetitivă ce transcende forma și devine un concept abstract cu semnificație universală.
De ce a refuzat Constantin Brâncuși plata pentru realizarea ansamblului de la Târgu Jiu?
Brâncuși a considerat proiectul un dar cultural și o responsabilitate publică, iar refuzul său de a fi plătit a mutat ansamblul din categoria unei simple comenzi într-un gest de dăruire și angajament față de comunitate.
Cum influențează Casa Tătărescu percepția asupra moștenirii lui Constantin Brâncuși?
Casa Tătărescu oferă o perspectivă intimă asupra universului brâncușian, prin lucrările sculptate de Milița Petrașcu, și consolidează legătura culturală dintre artist și comunitate, făcând moștenirea sa accesibilă și relevantă în context urban bucureștean.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
